- a mânca cu poftă
- to eat heartily / with relishto make a good dinner of itto play a good knife and forkto cut and come again.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a mânca cu poftă
Look at other dictionaries:
mânca — MÂNCÁ, mănấnc, vb. I. tranz. 1. A mesteca un aliment în gură şi a l înghiţi; a folosi în alimentaţie, a consuma. ♢ expr. A (nu) avea ce mânca = a (nu) avea din ce trăi. A mânca pâinea cuiva = a fi în slujba cuiva; a se folosi de binefacerile… … Dicționar Român
poftă — PÓFTĂ, pofte, s.f. 1. Dorinţă puternică de a face sau a obţine ceva; năzuinţă, dispoziţie, chef, plăcere. ♢ loc. adv. Cu poftă = manifestând multă plăcere, cu plăcere. ♢ expr. A şi (mai) pune pofta n cui, se spune pentru a arăta că cineva este… … Dicționar Român
linchi — LINCHÍ, linchesc, vb. IV. tranz. (reg.) A mânca un aliment lichid lingându l (şi făcând un zgomot caracteristic cu limba). ♦ A mânca fără poftă, în silă, abia atingând mâncarea. – Formaţie onomatopeică. Trimis de cornel, 23.05.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
impar — IMPÁR, Ă, impari, e, adj. (Despre numere întregi) Care nu este divizibil cu doi; care este fără soţ. – Din lat. impar cf. fr. i m p a i r. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură … Dicționar Român
mâncare — MÂNCÁRE, (2,3) mâncări, s.f. 1. Acţiunea de a mânca şi rezultatul ei. ♢ Poftă de mâncare = apetit. De mâncare sau de ale mâncării = hrană, alimente. ♢ loc. adj. De mâncare = comestibil. 2. (Abstract) Prânz; cină, masă. 3. (concr.) Ceea ce se… … Dicționar Român
foame — FOÁME s.f. 1. Stare funcţională periodică a organismului care se manifestă prin senzaţia nevoii de a mânca. 2. fig. Dorinţă nestăvilită, poftă lacomă; lăcomie. – lat. fames, is. Trimis de zaraza joe, 26.02.2008. Sursa: DEX 98 FOÁME s. nemâncare … Dicționar Român
deschide — DESCHÍDE, deschíd, vb. III. 1. tranz. A da la o parte, a împinge în lături o uşă, o fereastră, un capac etc. care închide ceva. ♢ expr. A( i) deschide (cuiva) porţile = a( i) da (cuiva) acces (la ceva), a i acorda (cuiva) liberă trecere. ♦ A… … Dicționar Român
lăcomie — LĂCOMÍE, lăcomii, s.f. Poftă pe care o are cineva de a mânca sau de a bea mult; fig. dorinţă necumpătată de câştig, de avere etc.; aviditate. ♢ loc. adv. Cu lăcomie = lacom. – Lacom + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
gusta — GUSTÁ, gust, vb. I. I. tranz. şi intranz. 1. A lua puţin dintr o mâncare sau dintr o băutură spre a le afla gustul. 2. A mânca sau a bea în cantităţi mici, spre a şi potoli (pentru puţin timp) foamea, setea sau pofta; p. gener. a mânca. II. tranz … Dicționar Român
adefagie — ADEFAGÍE f. Poftă exagerată de mâncare. /<fr. adéphagie Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX ADEFAGÍE s.f. (med.) Poftă exagerată de mâncare; voracitate. [ < fr. adéphagie, cf. gr. aden – glandă, phagein – a mânca] … Dicționar Român
dor — DOR, doruri, s.n. 1. Dorinţă puternică de a vedea sau de a revedea pe cineva sau ceva drag, de a reveni la o îndeletnicire preferată; nostalgie. ♢ loc. adv. Cu dor = duios; pătimaş. 2. Stare sufletească a celui care tinde, râvneşte, aspiră la… … Dicționar Român
